Povesti

Prima TVPovestile mele vin din multe locuri: din amintiri, din intamplari cotidiene, din pataniile mele si ale prietenilor mei, din visare, din suflet.

Nu toate povestile sunt cu final fericit, dar din fiecare in parte eu am invatat cate ceva. Chiar daca uneori a durut sau am plans sau m-am framantat peste masura.

Cu fiecare poveste in parte am devenit omul de azi.

Asa am descoperit cata lumina e in interiorul meu, cata forta imi trebuie uneori ca sa rad, dar cu cata placere rad in fiecare secunda in care sufletul meu tresalta de bucurie.

Din povestile altora mi-am luat exact lucrurile de care aveam nevoie in momentul acela si mi-ar placea ca si tu sa gasesti si sa te regasesti in povestile mele.

9 Comments

  1. povestile frumoase sint spuse de oameni impliniti care ajunsi in acest punct au uitat de greul strabatut.o mare majoritate inca se lupta si atunci starea de incrincenare duce la povesti nesigure , incerte , cauti nu gasesti si cel mai rau esti dezamagit de cei din jur.
    inchizi o poarta si deschizi alta. calatoriile sint benefice .

  2. Draga mea vad ca se vorbeste de ,,povesti,,ce ti se intampla ,sant intamplari ,care se transforma in amintiri placute sau mai putin placute pt ca au inauntru sentimente ,emotii de multe ori lacrimi ,tristeti si hohote de ras . POVESTILE RAMAN POVESTI SI NU PREA SANT LUATE IN SEAMA ASA CUM O FACEAM NOI IN COPILARIE! E PAREREA MEA DACA GRESESC SA-MI ZICI…BINE .PA!

  3. am fost f. receptiva la povestile de viata ale altora. m-au emotionat dar mai ales au fost exemplu pt. mine atit in sens pozitiv cit si in sens negativ.
    poti sa-ti urmezi pasi tinind cont f. mult de cea ce alti au gresit sau au facut bine .
    am urmarit acum competitiile sportive .au fost un exemplu de daruire si mai ales de patriotism, la noi a decazut chiar si acest sentiment, cine ne reprezinta s-au rupt total de interesul fata de noi si de aceea nu mai sintem o natie , un tot unitar. regele ar putea sa ne redea aceasta demnitate si dragoste de tara .

  4. …ma bucur mult sa te gasesc aici…. eu cred ca fiecare dintre noi din secunda in care Dumnezeu ne cladeste in pantecul mamei incepem sa ne scriem o poveste adevarata…. din pacate nu toti stim si nu toti avem ochi sa vedem, urechi sa auzim povestile pe care destinul, soarta si comportamentul ne fac sa le scriem nescrise pe ceva..doar in paginile cartii vietii…din povestile fiecaruia… daca am dori am avea multe de invatat… Te pup si iti doresc multa sanatate si sa ai parte de cat mai putine ,,povesti” triste in jurul tau

Leave a Reply

Your email address will not be published.