Nu am tinut post! Nu tin post niciodata asa… a la long, ca nu sint in stare! Uit sau poate sunt doar neatenta, habar nu am, poate pentru ca mama m-a invatat asa de bine ca nu e esential sa te abtii de la mincare, dar sa ai liber la restul! Mama nu ne-a obligat niciodata sa tinem post – asta e o chestiune si o optiune personala a ta cu Dumnezeu! Mama da, ea avea aceasta tarie – sa ne faca noua copiilor carne pe gratar si ea manca ciorba de praz cu zeama de varza. Nu tin post, dar nici nu fac bravada cu asta – ma rog doar sa nu-mi dea Al de Sus una peste ochi sa uit sa mananc cateva zile la rind. Nu stiu ce m-a starnit, poate ca in fiecare an ne invadeaza o avalansa de domnite care mai de care mai pocaite care tin post si vin la tv cu o pleasca colorata in par si povestesc cum da, au tinut post si de, si de ..da… siguur !! Mai nene nu va e rusine ? Nu, se vede treaba ca nu!
Sa ma iertati daca ating la coarda sensibila pe cineva, dar eu am dezvoltat asa o sila fara drept de apel cand aud de femei care da, tin post, merg la biserica regulat …stiu pe cineva din categoria post, si uneori post negru ( pe mine pe la doua ma ia un lesin si o durere de cap de nu nimeresc nici apa!), merg la biserica, genul care sta la coada la moaste 8 ore, fara sa o treaca nimic si in timpul asta ii tragea afacerea de sub picioare cuiva care ii intinsese o mina de ajutor exact cind nu mai stia incotro sa o apuce! Persoana a devenit istorie pentru mine si nu reusesc de ani buni sa-mi duc gandurile in alta parte cand in jurul meu aud marturisiri de genul “nu mananc azi, nu vreau sa-mi faceti fotografii, eu nu vreau sa fiu in fata, eu stau asa, mai in spate ..’bullshit! Exact asta vrei! Mi-e o sila imensa de ipocrizia si minciuna si prefacatoria trambitata asa, cu moderatie…
Repet, eu nu sunt in stare. Ii admir din toata fiinta mea pe oamenii care reusesc sase sapatamini sa tina post, si stiu si din astia, sa nu–si doreasca sa guste macar; si cand ii vezi cata tarie isi primesc de Sus parca iti vine sa incerci sa schimbi ceva! Cind ii vezi ca fac eforturi sa nu atraga atentia asupra lor ca tin post, stiti cum e sa pleci in concediu in post? Pai nici nu ai ce manca, si in loc sa auzi vaicarelile de genul “aoleo! pai eu tin post! ce mancam aici ? “ isi rezolva si asta intr-o discretie totala sa nu cumva sa strice bucuria celorlati …
E Joia mare, nu aveam de gand sa scriu –aveam alte planuri – mai am cumparaturi de facut, de gatit ..au inceput sa ma doara fizic ipocrizia si nebunia in care se traieste zilele astea ..felul in care facem din Sarbatoarea Invierii Domnului un prilej sa bem si sa mancam de parca mancarea se sfarseste peste 4 zile ..am vazut numai miei zilele astea – sunt asa de frumosi (nu mananc miel ! nu cumpar miel! nu tai miel/ied!) citi din oamenii care uita ingrijorati ca se scumpeste carnea de miel stiu ce inseamna un miel taiat? Citi dintre noi stiu ca tocmai de aia a ales mielul sa fie sacrificat – pentru ca e bland si pentru ca asta trebuie sa ne aminteasca de suferinta si de sacrificiul lui Hristos ….pentru ca e asa de dureros sa tai un miel si sa-l maninci … Nu a incaput in mintea mea niciodata imaginea asta – sa vad un miel si pe urma sa maninc din el …nu pot! Asta nu inseamna ca eu spun ca de Pasti trebuie sa mancam azima si ierburi amare ca sa ne amintim cum a fost si sa nu uitam! Imi doresc doar sa nu ascundem Sarbatoarea Invierii sub o masa plina de mancaruri! Mi se pare un prilej bun sa incercam sa nu ducem in derizoriu lucrurile cu adevarat importante din viata!
Dincolo de retinerea de la mincare sunt insa multe …cum ar fi sa nu vorbesti de rau un coleg, ca nu stii cat rau ii faci , sa nu minti ca nu stii – cand tu stii ca ceea ce ascunzi i-ar putea fi de folos cuiva, sa nu te gindesti doar la tine si sa dai si celui care nu are …nu-i greu sa dai cind ai, e greu sa dai nu ai – spunea cineva …” pune Doamne straja gurii mele ‘-parca asa scria pe undeva in Biblie – diplomatia cred ca de aici si-a facut ucenicia .. ..dincolo de perceptele religioase toate aceste lucruri sunt esentiale in convietuiea in societate …sau macar la modul ideal ele trebuie sa existe …
Nu stiu cata lume intra si citeste ce mazgalesc eu pe aici – am mai spus, scriu mai rar, nu –s blogger, sunt o femeie care si-a gasit o modaliatate de a spune lucuri ..si atit …prin urmare nu dau lectii, nu tin morala – scriu pur si simplu cu speranta ca vom reusi sa ne bucuram de Sarbatoarea Pastelui, sa apreciem din toata inima tot ceea ce s-a facut pentru noi; si cand scriu asta ma gindesc si la mama care mi-a crescut in suflet respect pentru tot ce e viu, pentru tot ce primesc , pentru tot ce sacrifica cineva pentru mine , respect pentru darul pe care mi-l face cineva…respect pentru om, pasare, miel – viata! Si tot ce face ca ea sa existe! Si ma gandesc la tata de la care am mostenit si “parinte, nu oala cu laptele-faptele!” si dragostea fata de animale (tata nu si-ar fi pus un polonic de ciorba singur, dar cind a imbaranit Cuta – asa il chema pe corcitul din curte – tata ii facea orez cu lapte!)
Va doresc din toata inima mea sa aveti sarbatori cu oamenii pe care ii iubiti, pentru care ati facut sacrificii sau care fac sacrifii pentru voi si sper sa prindem si Pastele viitor sa ne facem niste inventare, sa ne verificam cat si cum ne-au intinerit inimile !