crestinul de serviciu

 

 

 

Ne-am pierdut inimile. Ne-am pierdut omenia si bunatatea. Ne-am pierdut unii de altii, ne-am pierdut demnitatea si  mila, ne-am pierdut decenta si bunul simt… Am senzatia ca am pierdut tot ce are o natie  mai de prêt. Ma intorc in toate partile sa gasesc ceva mare, frumos, grandios, ceva care ma ma faca sa zic “hai ca nu e dracu chiar asa de negru!’ E… e negru taciune ca si sufletelor celor care se vind pe nimic, care isi vind linistea si sufletul de la Dumnezeu pe arginti, ca Iuda.

In anul 2014 se vorbeste cu atita emfaza de progres si dezvoltare spirituala, vorbeste care, cum pe unde apuca  despre crestinismul care sta  ca o aureola deasupra poporului roman- aoleo??Unde e  cu crestinismul, asa, in general, la gramada? cind crestinului nu-i mai pasa de nimic, in afara de el si de burta lui?  Ce inseamna sa fii crestin? De unde pina unde se intinde credinta si supunerea si datoria fata de Dumnezeu in clipa in care te crezi in tagma crestismului?

Sintem foarte cititi si foarte cultivati, dar e din ce in ce mai zadarnic. Cu gluma pe buze il ingenunchiem pe Dumnezeu si-l scuipam mai rau decit soldatii care l-au tintuit pe cruce de fiecare data cind napastuim pe cineva, cind ii luam painea cuiva, cind ne bucuram de raul pe care l-am facut cuiva, cind ne erijam in judecatori si judecam si pedepsim. Cind facem rau cu buna stiinta, cind lasam pe cineva in deznadejde, cind uitam ca am promis, cind uitam sa-I multumim si mai rau, ne credem mari si puternici, cind de fapt, sintem niste fire de de iarba pe care o boare de vint le culca la pamint.

Ne-am pierdut mila  si nu facem nimic din ce ar trebui sa faca un crestin care se scoala de dimineata si se duce la biserica si se roaga pentru el stie ce. Mila… nici aia nu ne-a mai ramas, facem totul numai pentru noi, cu mindria si aroganta celui care daca a fost la biserica si-a facut datoria. Sau care, chiar daca l-a trecut Dumnezeu prin “foc si sabie” acum e din nou in picioare,  si pare  sa uite ca si el la rindu-i, indiferent cit de mare si tare e, a avut zile in care s-a rugat si a cerut cu umilinta de la Dumnezeu sa-i dea  putere, rabdare, vindecare.

Nu ne aducem aminte de Dumnezeu si  de ceea ce in mod normal ar trebui sa faca un crestin, decit atunci cind dam de necaz,  cind cineva e bolnav, cind medicina e neputincioasa devine bun in disperare si mormintul unui sfint, chiar si apa dintr-un izvor pe care, cindva, nu dadeam o ceapa degerata.

Asa sintem, niste crestini  lacuiti, niste oameni goi pe dinauntru, preocupati de curatenia din casa, de tricourile albe nea si adidasii albi  luna si in suflete e negru,si nefericire plinsa si intinsa ca rimelul prost  ….

Din prisma acestui crestin, care se bate cu pumnul in piept cu credinciosia lui de doi bani, ma intreb daca e fericit ori  cum simte cind aude ca vor muri cam 40 000 de caini- nu stiu daca sint atitia cit anunta televiziunile, dar crestinul de meserie o sa se ocupe el sa alimenteze strada ca el e  crestin, nu foloseste contraceptive nici pentru el  si lasa copilul la stat sau la usa bisericii ca-l duce la la un camin; de castrat un caine nici vorba, el nu poate sa faca asa ceva.

A murit un copil in conditii suspecte si s-a pornit un macel la presiunea poporului, acelasi popor care face audiente uriase la mizerii, acelasi popor care isi vinde votul pe o cinzeaca si o galeata de plastic, acelasi popor care nu iese la un miting care i-ar salva curul, a avut de data asta grai- si-a cerut eutanasia. Si aia din “capul trebii” cum bine  le zicea Sorescu, ce sa  faca? Au reusit sa se adune si au luat o hotarire in pripa,  sa nu cumva sa se supere poporul votant care e asa usor de manevrat si sensibil cind e vorba de copii, dar nu are habar ca banii care trebuiau sa rezolve problema cainilor de pe strada sint in niste temelii fatoase si in masini cu scaune incalzite pentru cine a stiut cum sa schimbe o virgula.

Gata, s-a pus  in aplicare . 50 de E costa sa omori un caine. Azi au omorit la MIhailesti multi, nu stiu cum,  nu stiu citi… multi..cit au putut intr-o zi. Va ingrozeste cuvintul au omorit? Si pe  mine… imi vine sa ma intind  pe jos de durere, sintem asa de multi in Bucuresti,  dar nebuni care au vrut sa gaseasca o cale demna si decenta, prea putini.  Ma indurereaza ca nebuni astia asa  sint putini si fara forta, ma doare ca vedete de carton sau de carne nu misca un  deget, stau pe scaunele lor calde de moderator si instiga sau tac, dupa cum le serveste. Ma doare ca nu am vazut o mama de asta celebra, prezenta zilnica la tv sa ridice o mana sa incerce sa apere, sa gaseasca o cale, sa …

‘Cine ridica sabia de sabie va pieri”, asa a zis Isus in gradina Ghetsiman.  Am studiat degeaba la scolile prin care am trecut daca nu am inteles ca violenta si cruzimea   impotriva celui fara aparare nu ramine fara pedepasa. Care o fi aia, cind o fi.  Universul, in echilibrul lui, sper  stie cind si unde sa incline balanta.

Nu ma duc la biserica, m-a dus mama cind eram copil, eu nu ma duc, trindavesc, cum zicea Parintele Arsenie Boca. Si cind ma gindesc la crestinii din biserica, aceeasi  care, cu mana lor pun otrava sau anunta hingherii, nici ca imi mai doresc sa  ma mai duc. Aceeasi crestini care nu au mila, intelegere, bunatate, indelunga rabdare. Dumnezeul pe are mi l-a prezentat mie mama e bun si blind  si ingaduitor cu ai lui, pe care ii ingaduie si ii iarta cind se straduiesc. Tare mi-ar placea sa mai vina odata cu biciul, sa-I scoata din casa lui. Nu sint nimic, sint un om care nu vrea sa-l faca de ris pe Dumnezeul in care crede  si la care ma rog cu umilinta pentru orice suflare care vrea sa mai traiasca o ora, o zi macar…

Nu stiu ce se intimpla cu oamenii… E criza nu doar financiara, e si o criza morala si e asa de dureros cind se despart oamenii cum s-au despartit  apele de uscat. E o criza morala si sufleteasca, e un timp in care ne crestem copii fara valori, ii invatam ca se poate urca usor pe scara sociala cu spaga, ii invatam sa omoare ce nu inteleg sau ce le sta in cale. Ii invatam ca mila nu are ce cauta, ca durerea  si iubirea e semn de slabiciune, ca banii sint tot, ii invatam ca puterea e tinta suprema.

Asta crestem, asta vom avea… Eu am avut catei si pisici de cum am deschis ochii pe lume si am fost crescuta sa-i iubesc si sa-I apar ca pe copii. Continuati sa fiti crestini=chimvale sunatoare si rasplata voastra va fi pe masura. Cainii nu vor pieri toti, dar pentru fiecare suflet omorit  cineva va trebui sa dea socoteala in fata Celui care I-a creat, daca in fata constiintei  lor sint geamuri negre.  Dumnezeu, Universul are alta judecata decit a oamenilor- si  in ziua in care vei avea nevoie sa ceri mila si indurare pentru viata cuiva drag s-ar putea ca de acolo, de unde astepti izbavirea, sa nu vina nimic. Si cerul isi va pune geamuri negre, surd la rugamintea si plinsul tau, asa cum tu crestin  sau nu, ai fost surd si nedemn de rostul tau pe lume-sa aperi si sa protejezi tot ce ti-a lasat El in grija.